PREGĂTIŢI PENTRU VIAŢĂ

Dezvoltarea abilităţilor de viaţă reprezintă unul din interesele de actualitate ale tuturor celor interesaţi de educaţie şi dezvoltare personală, deoarece acestea sunt indispensabile unei vieţi de calitate în orice context psiho-social.

Dezvoltarea acestor abilități se realizează pentru copii prin intearcțiunea cu cei din jur, adulții având un rol primordial. Fiecare dintre noi am ajuns să reacționăm astăzi într-un anumit mod, în mare parte, deoarece am avut pe cineva aproape care a modelat acest comportament. Poate fi vorba despre un părinte, bunic, cadru didactic care ne-a servit ca model atât pentru comportamente și atitudini pe care le apreciem cât şi pentru cele pe care nu le apreciem. De ce unii mentori sunt mult mai îndrăgiţi decât alţii şi acest lucru nu are nicio legătură cu cât de indulgenţi au fost cu învăţăceii lor? Cu siguranţă e vorba despre acei profesori, instructori, adulți care prin tot ceea ce ne-au transmis, ne-au pregătit pentru viaţă şi noi avem dese prilejuri în care să ne amintim de ei.

Orice fiinţă sănătoasă e creată astfel încât să caute în permanent resursele care îi oferă informaţie, informaţie de calitate menită să-i sprijine adaptarea şi progresul. Aşadar, un copil, un tânăr va căuta informaţia valoroasă pentru el indiferent care este contextul social, economic, politic în care se află. E timpul să lăsăm deoparte afirmaţiile conform cărora tinerii de astăzi sunt mai puţin interesaţi, motivaţi, curioşi de cursuri, preocupaţi de învăţare pentru că este fals şi să găsim explicaţia la toate acestea prin prisma sistemului de învăţământ depăsit, învechit, neatractiv, care nu mai face faţă cerinţelor actuale. Dacă ne vom focaliza pe schimbările necesare pe care e important să le realizăm pentru ca aceşti tineri să fie mai pregătiţi pentru viaţa reală, activităţile cu tinerii vor fi mai eficiente, mai atractive, noi ca formatori mai mulţumiţi şi împliniţi, iar copiii şi adolescenţii mai implicaţi şi dornici de învăţare.

Abilitățile de viață reprezintă, în formarea tinerilor, puntea de legătură necesară pentru tranferarea performanțelor dobândite în școală la realitatea în care trăim. A depăşi cu succes aceste provocări ale vieţii, ca şi cum ai sări rând pe rând obstacolele dintr-o cursă, îţi asigură adaptarea cu succes la viaţa de zi cu zi. Istoria ne învaţă că oricine poate învinge obstacolele vieţii odacă ce şi-a dezvoltat abilităţile de viaţă, indiferent de vârstă, de contextul istoric şi familial în care se află, indiferent de capacităţile înnăscute de care dispune, de statutul său social sau de resursele materiale pe care le are.

Aceste abilităţi reprezintă un set de cunoştinţe, comportamente, atitudini şi performanţe necesare oricărei persoane pentru a duce o viaţă echilibrată, pentru a dezvolta şi menţine relaţii normale cu ceilalţi, pentru a-şi realiza scopurile propuse şi pot fi împărţite în 4 mari categorii:abilităţi sociale, abilităţi emoţionale, abilităţi cognitive, abilităţi comportamentale, fiecare având subcategoriile ei.

În cadrul proiectului „Metode inovative în formarea personalului didactic pentru dezvoltarea abilităţilor de viaţă ale elevilor”, ID 4713, POSDRU 3/1.3/S/3, s-a realizat un studiu exploratoriu privind identificarea abilităţilor cheie de viaţă ce trebuie dezvoltate în rândul elevilor din grupe de vârstă diferite. Acest studiu a ajutat la realizarea unei clasificări a abilităţilor de care au nevoie elevii din România.

Au fost organizate în anul 2009, la nivel naţional, 22 de focus-grupuri ce au avut loc în unităţi de învăţământ preuniversitar din 7 localităţi urbane, respectiv municipiul Bucureşti şi alte 6 oraşe din ţară: Iaşi, Oradea, Târgovişte, Călăraşi, Târgu-Jiu şi Reşiţa. La focus-grupuri au participat 311 elevi din care 167 fete şi 144 băieţi, elevi cu vârste cuprinse între 6-19 ani, elevi din cadrul învăţământului primar, gimnazial şi liceal din România. S-a folosit atât tehnica brainstormingului cu rol de a stimula creativitatea şi exprimarea punctelor de vedere, cât şi tehnica ghidului de interviu, ce viza un set de întrebări la care se aşteptau răspunsuri din partea tuturor participanţilor.

Pornind de la acest studiu, abilităţile de viaţă pot fi împărţite pe categorii de vârstă în funcţie de nevoile reale ale elevilor prin care se dezvoltă totodată şi competenţele cheie pe care este construit curriculum-ul naţional.

Mai jos găsiţi tipurile de abilităţi de viaţă necesare a fi dezvoltate în cadrul fiecărei categorii de vârstă aşa cum au rezultat în urma studiului.

Pentru categoria de vârstă 6-10 / 11 ani:

• abilităţi sociale care să conducă la integrarea şcolarului mic în colectiv, clasă, unitate de învăţământ, dar şi să comunice şi relaţioneze cu adulţii;
• abilităţi de comunicare orală în limba maternă, dar şi într-o limbă străină;
• abilităţi de autocunoaştere (atât sub aspect fiziologic, cât mai ales sub aspect emoţional);
• abilităţi practice (pregătirea unor gustări, amenajarea spaţiului în care locuiesc etc.)

Pentru categoria de vârstă 10/11-14 ani:

• abilităţi de comunicare eficientă, verbală şi scrisă;
• abilităţile practice (de mânuire a diverselor obiecte/ aparate electrocasnice);
• abilităţi de explorare a mediului înconjurător (la această vârstă este foarte important să ştie să se descurce în diverse situaţii şi singuri, de exemplu: abilitatea de a circula cu mijloacele de transport în comun, de a merge la magazinşi a face cumpărături etc);
• abilităţi TIC (de utilizare a calculatorului, alfabetizare digitală);
• abilităţi artistice (de exprimare prin muzica, dans, arta a gandurilor, emotiilor, valorilor si nu in ultimul rand comportamente);
• abilităţi sociale (de integrare socială, de interacţiune în societate, de cooperare în grupuri de apartenenţă, spirit de echipă, de respectare a regulilor sociale);
• abilităţi de cunoaştere şi autocunoaştere (de a îşi exprima şi controla emoţiile, de a asculta, de a şti să câştige, dar şi de a pierde, de a învăţa din propriile greşeli, răbdare, putere de concentrare, perseverenţă, de soluţionare a conflictelor în cadrul grupului etc.).

Pentru categoria de vârstă 14/15-18/19 ani cele mai importante abilităţi de viaţă sunt:

• abilitatea de “a învăţa să înveţi”;
• abilităţi de autocunoaştere (fiind perioada adolescenţei au mare nevoie să se cunoască şi să se înţeleagă atât ei înşişi, cât şi unii pe alţii în ceea ce priveşte modul de a gândi, de a-şi exprima şi controla emoţiile, de a face faţă stresului, de a gândi pozitiv, de a rezolva probleme, de autogestionare a resurselor, de a spune “NU” în diverse situaţii, asumarea conştientă a responsabilităţilor, încredere în sine, capacitate de a fi empatic etc.);
• abilităţi de comunicare;
• abilităţi de gestionare (organizare şi planificare) a timpului;
• abilităţi sociale (de relaţionare cu cei de aceaşi vârstă, dar şi cu adulţii din jur, de adaptare, de a fi flexibil, de a-şi face prieteni, de a respecta codul bunelor maniere, de adaptare la schimbări, de negociere, de a fi sociabilitate, de comunicare intergeneraţională, de solidaritate etc.),
• abilităţi artistice (abilităţi muzicale, dans, etc);
• abilităţi practice (amenajarea locuinţei, amenajarea grădinii, amenajarea spaţiului de lucru);
• abilităţi antreprenoriale (managementul afacerii, marketing, cum să îmi întemeiez propria afacere, alegerea meseriei / profesiei, cum să administrezi un buget în familie);
• abilităţi TIC (cunoaşterea mijloacelor moderne de comunicare);
• abilităţi de voluntariat (de a derula activităţi din proprie iniţiativă în folosul altora, fără a primi o contraprestaţie materială);
• abilităţi de luare a deciziilor;
• abilităţi de autogospodărire (mai ales pentru copiii din mediul rural şi cei ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate).

În funcţie de aceste abilităţi pe categorii de vârstă, părinţii şi specialiştii care lucrează cu copiii, pot concepe, construi diferite activităţi practice care să le desfăşoare în munca lor cu cei ce au nevoie de o dezvoltare frumoasă. Deseori aceste activităţi sunt simple, nu necesită eforturi foarte mari nici dintr-o parte nici din cealaltă, nu cer materiale sofisticate şi speciale, însă sunt atractive, ingenioase, răspund nevoilor copiilor şi tinerilor, îi determină pe aceştia să fie implicaţi total, să fie creativi şi să înveţe cu bucurie. 

Lucrul bun este că aceste abilităţi se pot învăţa încă de la cele mai mici vârste printr-un proces continuu de învăţare interactivă şi experimentare. Această învăţare se poate realiza în cadrul educației formale, non-formale ori informale, responsabilitatea adultului, fie că e el părinte, cadru didactic sau specialist care lucrează cu copiii rămânând crearea continuă a unui spaţiu potrivit pregătirii tinerilor PENTRU VIAŢĂ şi reducerea şi transformarea acelor activităţi care nu au caracter aplicabil în viaţa de zi cu zi.

O dată preocupaţi de dezvoltarea abilităţilor de viaţă, copiii şi tinerii vor învăţa cum să se orienteze spre astfel de activităţi de dezvoltare personală, cum să fie interesaţi de propriul progres şi propria dezvoltare şi cum să extragă din minim de informaţie maxim de utilitate pentru viaţa lor. Fiecare abilitate formată, generează şi susţine o alta şi totul duce la desăvărşirea fiinţei umane.